Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare, vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor.

courbet_studio_imagine_pentru_homepageCourbet – primul hippie porno
Boem de felul lui, Gustave Courbet (1819-1877) l-a anunţat pe tac'su că nu se mai face avocat şi s-a apucat de pictură. Ca să fie şi rebel, s-a apucat să studieze de capul lui, fără să dea pe la Academie decât ca să corupă fetele naive să vină să-i pozeze lui.

courbet-lorigine-du-mondeCourbet – primul hippie porno
Boem de felul lui, Gustave Courbet (1819-1877) l-a anunţat pe tac'su că nu se mai face avocat şi s-a apucat de pictură. Ca să fie şi rebel, s-a apucat să studieze de capul lui, fără să dea pe la Academie decât ca să corupă fetele naive să vină să-i pozeze lui.


Rebel până la capăt, s-a mai băgat şi într-o mişcare gen anti-armată, împreună cu care a distrus Columna Armatei lui Napoleon din Place VendÔme. La faza asta, Courbet a cam picat de fraier şi a fost pus să plătească. La început a scăpat uşor, cu puncte de penalizare și avertisment, dar în 1872 guvernului i s-a pus pata că vrea reconstruirea columnei. Om muncitor, Courbet şi-a suflecat imediat mânecile cu entuziasm, doar că nu înţelesese despre e vorba: de fapt era pus să achite construcţia, așa că s-a cărat în Elveţia pe şestache, unde a şi rămas până la moarte.

„Să fim realişti!”
Cum spuneam, Courbet n-a ţinut seama de învăţăturile vremii. Dacă îi obiecta careva că nu aşa se pictează un bocanc, i-o trântea în faţă: „băi, deci să fim realişti, dom’le, da?!”.
Pe atunci însă era la modă romantismul, care pe Gustave l-a îngreţoşat foarte tare. Om de la ţară, n-a prea înţeles ce era cu sclifosiţii ăia tuberculoşi care se îi dau într-una cu sinuciderea, că e mișto și recomandată tuturor. Iar când le-a mai auzit şi inmormantare_la_ornanspe parizience cu texte gen „când mă inviţi la o cină romantică cu lumânări”, a văzut negru în faţa ochilor şi şi-a propus să le scoată femeilor romantismul din cap. (N-a reușit, dovadă că astăzi până şi Simona Sensual ştie că termenul de romantism vine de la lumânări.)
S-a întors la el la ţară, i-a înscenat o înmormântare lui unchi-su şi i-a pictat pe toţi cei prezenţi acolo, aşa cum erau, fără să-i photoshopeze, cum ar fi făcut concurența, adică academiştii. Se spune că, dacă te apropii de pânză, încă mai poţi simţi mirosul de usturoi şi de picioare nespălate... Când a terminat opera asta, Courbet s-a lăudat că tocmai a înmormântat romantismul. Bravo lui!

Courbet şi adevăratul nud
În atelierul lui Courbet au început să apară tot felul de scriitori şi artişti. Dacă te purtai inadecvat, nu-ţi ziceau „ce ţăran eşti”, ci „te porţi ca un academician”. Ca să le ţină socoteala, Courbet i-a pictat pe toţi laolaltă (1855). Pe sine s-a pus în centru, cu faţa la un tablou la care lucra.
De fapt, el întorcea spatele unui model feminin dezonorat de Academie: fata fusese rasă în locurile intime. Fătuca îi cere iertare şi se acoperă ruşinată cu o draperie.
Împotriva acestei măsuri academice abuzive, Courbet a luat el însuşi o măsură: a pictat Originea lumii, unde, după cum se poate remarca, pilozitatea e neatinsă. Imediat s-a născut şi expresia „a trimite pe cineva la origini”. Când îl supăra careva, îi arăta doar tabloul cu degetul şi respectivul ştia că e înjurat de mamă.
Tabloul a lansat imediat moda „naturală”. Soţiile realiştilor au renunţat la chiloţii cu dantele şi volănaşe şi au început să poarte tunsoarea à la Courbet. În Franţa moda asta tot revine, astfel că franţuzoaicele îşi cultivă cu asiduitate mărarul de pe membre.

Destinul Originii lumii
Un turc diplomat, Khalil-bei, l-a prins pe Gustave la strâmtoare pecuniară şi i-a cumpărat tabloul, punându-l în colecţia lui de reviste porno. Pe atunci descărcarea hormonală valora mult mai mult de 0.99 dolari căt e un abonament la adultmovie. 
courbet_studioFiindcă Imperiul Otoman era pe ducă, Khalil-bei a vrut să-şi bage p..a în ea de lume, cu origine cu tot. Razele X au demonstrat că pe lângă culorile iniţiale, pânza mai prezintă şi o substanţă lipicioasă care a menţinut vivacitatea şi trăinicia culorii, tabloul fiind la fel de proaspăt ca şi acum un secol şi jumătate.
După multe perindări, la un moment dat, tabloul a ajuns la psihanalistul Jacques Lacan. Deoarece complexul lui Oedip fusese descoperit de mult, dar încă nu era rezolvat, Lacan spera s-o facă el studiind tabloul acesta ore în şir... Sigur că da!                                        
În momentul de faţă, istoricii de artă nu cad de acord asupra procentului de realism din Originea lumii, dar cu toţii admit că e cel mai p#zdos tablou din lume.

Scris de stefan | Vineri, 03.09.2010 14:30 TNR Cultural

Pentru a comenta la acest articol trebuie sa fii logat.

Înregistrare Autentificare

TNR Cultural

Un parlamentar român care nu s-a temut

Când Băsescu s-a luat în coarne cu Parlamentul a vrut să intre în istorie ca un democrat: a făcut un...