A Walk Among the Tombstones – Dacă nu veșnică, măcar temporară pomenire

A Walk Among the Tombstones – Dacă nu veșnică, măcar temporară pomenire

O povestire detectivistică, în ciuda flash back-urilor, foarte apropiată ca structură de cele clasice (la un moment dat, într-o discuție apar numele lui Marlowe și al lui Spade), ornată însă cu detalii mai dure (ca pentru simțurile noastre contemporane tocite) și transplantată într-o atmosferă neo-noir cu un touch de macabru (la care a contribuit și regia de imagine a lui Mihai Mălaimare Jr.).

Story-ul îl are în prim-plan pe Matt Scudder (personajul a șaptesprezece romane semnate Lawrence Block), un detectiv fără licență, retras în urmă cu 8 ani din poliție după un incident armat a cărui amintire continuă să-l bântuie. (Acesta ar fi un trop, dar modul în care e dezvoltat (dezvăluirea adevăratului motiv) e deja clișeu – din fericire, plasat ușurel, fără tam-tam, într-un moment care să-i mai absoarbă din falsitate.) Scudder acceptă să ajute un traficant de droguri să-i găsească pe cei care i-au omorât soția. Se află în scurtă vreme că pentru băieți era deja un obicei să răpească gagici de dealeri, să ceară recompensă și apoi să le trimită înapoi consoartele. Bucăți. Eventual în pungulițe gen alea pentru heroină. Iar asta e pe cale să se repete. 

Un lup singuratic, așteptând misiunea care să-i spele păcatele – sau măcar să-i dea iluzia răscumpărării pentru un timp, Scudder aruncă o anumită aură romantică peste consacratul nucleu hard boiled al film noir-ului. Narațiunea slow-paced îi dă lui Neeson să schițeze un personaj interesant. Din păcate, în – iar – interesanta atmosferă (imprimând până și suspansului un timbru sumbru), ceilalți, friends or foes, plutesc nehotărâți, venindu-i în întâmpinare cam sfioși. Cumva, noi, spectatorii, trăim grozăviile respective separat, nu de mânuță cu Scudder: separat, acesta și bad boys, ar avea stofă de Clarice și Buffalo Bill, dar față în față parcă ar zice piua. E frustrant. Ca și faptul că se deschid posibile subpovești și rămân așa. Iar relația cu „partenerul” său adolescent, TJ – subdezvoltată.

Pe de altă parte: un rol potrivit pentru Neeson – sperăm c-a uitat de Taken-uri. Merită văzut chiar și numai pentru el.
   
nota_6.5.jpg Notă: 6.5

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp, ca să-ți încânți prietenii cu postările noastre și acolo.

Comentarii 0 comentarii

Poate vrei sa vezi si

Vezi mai mult