Colombiana – Zoe, fii bărbată!

Deci, însuşi trailerul mă scuteşte să uploadez o splendidă gafă: poliţistul din dreapta şoferului „vede” în oglinda retrovizoare primejdia care vine nu din spate, ci din stânga… Nu cred că Luc Besson (scenarist, aici) a fost prezent la the final cut al filmului, că sigur nu s-ar fi simţit în „elementul” său.

Că faza de mai sus, departe de a fi singura… (Cea mai penibilă e când se aruncă o grenadă amărâtă şi ţi-o arată în peste 10 cadre diferite cum explodează, de parcă a dat sfârşitul lumii, dă-o ghiulea d-aici… Aici deja nu mai e chestie de neatenţie, ci de retorică a imaginii.)

Cu toate că, după cum arată scriptul, e foarte posibil să nu se fi uitat nici pe scenariu, să fi schiţat doar povestea şi să-l fi lăsat pe celălalt scenarist cu munca de jos. Altfel nu se explică cum a ajuns tăticul lui Léon şi al lui Nikita să facă un chick action atât de fără c…e.

E drept, columbiana Cataleya este, în felul ei, completă, dă din toate: şi din craci, şi cu bazooka, cu parkouru’, cu prosopu’, maşina, luneta etc etc. O mai ajută şi configurarea să dea deosebit (cam skinny pentru o latina), şi nici ca actriţă nu e chiar lemn. Zoe Saldana face dintr-o alpha Bagheera născută asasin un exemplar chiar frumos. Doar că, exact ca în poveste, cam totul îi e potrivnic: scenariul fără hormoni, dialogurile de parodie, jocul de cizme al celorlalţi.

Umilinţa supremă e că scenariul o pune să se iscălească pe crime cu o orhidee ca să să ştie în cartier la ea, la Bogota, cine-i a mai vicleană. Adicătelea, să afle şi ucigaşul lui tac-su care-i scoru’.

Şi, bineînţeles, se bagă şi un nigger de poliţist cu ambiţ, care face clăbuci că cine e ăla de căsăpeşte mafioţi şi nu-i lasă şi lui niciunu’?! Şi o găbjeşte întâmplător, din două mişcări cică inteligente de scenariu – ca să mai taie din partea poliţistă şi să bage gore cât mai mult.