Rio 2 – Poveste fără brio

Înțeleg că tre să le ajungă ideile și de-un Rio 3 + n, dar ăsta nu-i motiv să nu clocească niște pățanii mai acătări, să (ne) meargă fulgii…

Pe arhiuzata și oportunista schemă anticorporaționist ecologică, Rio 2 aduce în scenă reciclatul personaj al exploatatorului ușor psihotic sub atât de „imaginativul” nume Big Boss (Miguel Ferrer), foarte supărat că tree huggerșii Linda și Tulio descoperitără zăcământ de papagali macaw (chipurile extincți), ceea ce înseamnă că el n-are voie să dea cu drujba-n zonă. Asta o fi povestea principală? Sincer, habar n-am. Fiindcă protagonistul ar trebui să fie Blu, papagalul fost tocilar, care abia a învățat să zboare în Rio-ul trecut, dar a reușit să-i cucerească pipota lu’ Jewel (Anne Hathaway, te iubim sub orice formă) și să-i toarne trei plozi.

Blu și Jewel vor să le înlesnească părinților adoptivi (ca să nu le zicem „stăpâni”) Linda & Tulio intrarea în paradisul ascuns al albăstriorilor, ca să încheie alianța împotriva lui Boss. Ajunși acolo, „surpriză”: Jewel își întâlnește tatăl (minunat vorbit de Andy Garcia) și pe fostul iubit. „Excursia” lui Blu se transformă, evident, în ceva nefericit: supus la probe de către socru și trăgând cu ochiul la chipeșul cântăcios care se dă pe lângă consoartă. Stoluri stoluri de clișee zboară voios pe cerul unei povești mult prea senine, cu mare respect pentru neuronii obosiți. Ca să mai ocupe ceva timp, scenariștii bagă un Jungle Got Talent și un interminabil meci între triburi de papagali rivale.

Tot ce mai oprește spectatorul de la a cădea în picoteală (cel puțin pe cel adult, că ăia mici o să fie fascinați de 3D-ul colorat) e trio-ul Nigel (villain-ul din 2011), broscuța Gabi (Kristin Chenoweth) și furnicarul Charlie. Nigel cel bătut de soartă, artist neînțeles și căzut în dizgrație, incapabil să zboare, vrea să se răzbune pe responsabili: Blu și Jewel. Charlie e doar o unealtă (la propriu, în primul rând), iar aici avem ceva imaginație. Iar broscuța, ei bine, broscuța roz e unul dintre cele mai faine personaje de animate din ultima vreme. Îndrăgostită de posomorâtul de Nigel, nu se poate apropia de el fiindcă e… otrăvită. Iubirea ei forțat platonică (și neîmpărtășită, de altfel), exprimată în cântecele gen Broadway e absolut adorabilă. De ce n-au fost exploatate personajele astea? De ce le-a trebuit „salvați jungla”, dacă n-au avut nimic nou de spus? Of…

Notă: 6.5