Cum reciclează iubitorii de plante. Un român fură zațul vecinilor ca să-l pună în ghivece

Dacă s-ar face un top al celor mai buni reciclatori, iubitorul de plante ar fi pe primele locuri. El nu doar că produce oxigen pentru ființele vii, dar de multe ori după ce dă toți banii pe flori el e nevoit să bage orhideele în salată. Un iubitor de plante va păstra toate PET-urile ca să-și facă sisteme artizanale de udare atunci când e în concediu și nu va arunca resturile menajere la ghenă pentru că își fabrică propriul compost, ca să nu cumpere din magazin pământ de flori cărat de la sute de km cu camioane poluante. Dar iubitorul de plante nu se oprește aici cu reciclarea.

Este ora 7:30 și alarma lui Marian Coltea, iubitor de plante și campion al reciclării, sună deja pentru a doua oară. Marian sare din pat. A dormit îmbrăcat pentru că e o fire eficientă și știe că n-are sens să speli atâtea haine, ca să irosești apă, detergenți și energie.

Marian urcă la ultimul etaj al blocului și își începe Misiunea. De trei ani, Marian adună zi de zi zațul de pe toată scara și asta nu doar pentru că are o compulsie, ci pentru că are multe plante în balcon, iar pentru ele zațul hrănitor e ca o mană cerească.

Însă ce nu știu vecinii este că Marian are și o misiune secretă, știută doar de el: reciclează zațul, care altfel ar ajunge în canalizare, înfundând-o. Iar asta înseamnă să chemi un instalator din celălalt capăt al orașului, care vine cu o dubă diesel, poluând când trece pe lângă cele 38 de școli de pe traseul său.

”Păr, ulei și zaț. Asta e moartea canalizării”, i-a spus sentențios Nea Gioni instalatorul. De atunci, pentru Marian fiecare zi este o nouă ocazie de a salva mediul înconjurător.

Din păcate, nu toți vecinii colaborează, așa că Marian e uneori nevoit să aștepte ascuns în ghenă, până când vecinii lasă punga de gunoi și el caută calm zațul, știind că fiecare secundă este prețioasă pentru planetă. ”Chiar azi temperatura globală a crescut cu o treime de grad!”, le spune el vecinilor cei mai recalcitranți. Evident, tot Marian e cel care, din zațul adunat, a creat o grădină suspendată pe terasa de la etajul 1, unde vrea să planteze iederă pentru a reduce amprenta de carbon a blocului.

Unii vecini spun că Marian aleargă copiii din cartier ca să-i dea bețele de la înghețata pe băț, să facă mini-araci pentru pothos, și noaptea trezește tot blocul, umblând ”discret” prin ghenă ca să adune recipientele de iaurt, să-și planteze puieții de sanseviera.

Tot el a încercat să jefuiască un centru de colectare pentru că avea nevoie de peturi ca să-și facă o mini-seră hidroponică, după care a cerut cheia de la acoperișul blocului și a tras un furtun cu care adună apa de ploaie și o redirecționează prin balcon.

Dar culmea reciclării a fost când Marian a făcut o ciupercărie în subsolul blocului, colectând apa reziduală de la toate aparatele de aer condiționat și ca substrat folosește pufoaica paznicului de la magazinul de la parter.