(P) Orașele României în era digitală – cum schimbă inovația urbană viața de zi cu zi?

Viața de zi cu zi a românilor este schimbată, poate chiar mai ușoară datorită soluțiilor de mobilitate smart, aspectului de e-governance, dar și infrastructurii bazată pe date. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că progresul nu este la același nivel peste tot – huburile tech adevărate (Cluj, Iași, București, printre altele) sunt cu mult înainte față de restul țării.

Totuși, inovația de la nivel urban poate fi văzută peste tot – în modul în care oamenii se deplasează, plătesc facturi, accesează serviciile publice și în general, în modul în care interacționează cu orașul în sine.

Chiar și la capitolul divertisment, inovația este ușor de observat – românii pot accesa cu ușurință un casino online sau un stream media atunci când simt nevoia de o pauză sau de divertisment!

Mobilitate zilnică și transport

Mobilitatea smart este de departe una dintre cele mai vizibile schimbări pentru locuitorii din orașele de dimensiuni mari și medii. Municipalitățile orașelor implementează unelte diverse în acest sense – tracking în timp real al transportului public, sisteme de ticketing integrate, aplicații sau inițiative de sharing pentru biciclete, dar și proiecte de mobilitate electrică. Aceste inițiative pot fi observate și experimentate mai ales în Cluj-Napoca, Timișoara și București.

Alte soluții la fel de semnificative sunt susținute direct de Uniunea Europeană, dar și de un accelerator de mobilitate urbană 100% național. Astfel, apar schimbări semnificative precum shuttle on-demand sau gestionare a traficului bazată complet pe date (Oradea și Brașov, în faza de testare).

Apoi, la nivel de infrastructură, strategiile 5G pun bazele sistemelor de trafic, porturilor și utilităților conectate – navigare asistată, IoT cu latență redusă (la portul din Galați). Pentru locuitori, acest lucru înseamnă timp de călătorie redus, informații mai clare în momentul în care călătoresc, dar și mai multe alternative – nu doar mașina personală.

Desigur, trebuie menționat faptul că implementarea soluțiilor menționate este dificilă și mai ales fragmentată – diferența dintre orașele fruntașe în acest sens și cele care au rămas în urmă este deseori semnificativă.

Servicii publice digitale – e-governance

România investește din ce în ce mai mult în strategia de digitalizare a taxelor, permiselor și interacțiunilor administrative. Desigur, se dorește ca mai mulți cetățeni să aibă acces direct și facil la posibilitatea de a gestiona documente 100% online – fără cozi la ghișee. Mai multe orașe au pus bazele portalurilor de e-governance (practic un ghișeu online) unde oamenii pot plăti taxe și încărca documente pentru diverse procese, inclusiv plângeri.

Aceste portale sunt susținute în mod direct de interoperabilitatea națională și de proiectele cloud guvernamentale.

Mișcarea există, dar drumul către destinație este greoi. România este una dintre țările cu cea mai slabă performanță când vine vorba de servicii publice digitalizate. Mai exact, experiența utilizatorului încă este destul de inconsistentă, iar anumite servicii sunt doar parțial digitalizate – sau semnificativ fragmentate de la o platformă la alta.

Cu toate acestea, există un plan de redresare în vigoare, precum și o platformă dedicată transformării digitale a țării. Acestea au rolul de a scala soluțiile la nivel de oraș și de a standardiza accesul. Acest lucru ar trebui să schimbe drastic modul în care oamenii interacționează cu instituțiile locale.

Există multe aspecte care indică transformarea vieții de zi cu zi a românilor în urma inovației – spațiul public, locuințele și utilitățile pot fi acum gestionate în mod smart, de exemplu. Totuși, există problema progresului inegal – diferența dintre orașe este uneori mult prea mare pentru a se putea vorbi de digitalizare și inovație în adevăratul sensul cuvântului.

Trebuie, în primul rând, să existe un standard la nivel național – dar totul este fragmentat, de la mobilitatea transportului la platformele de e-governance care sunt foarte diferite de la instituție la instituție.

Planul național de redresare menționat anterior dorește să rezolve o mare parte dintre aceste probleme, anume să aducă întreaga țară la același nivel, cel puțin din punct de vedere a modului în care cetățenii pot interacționa cu instituțiile locale!