
Între timp, se pare că lucrurile au evoluat. Acum, serviciul clienţi e mult mai accesibil. Nu mai e nevoie să te întreţii cu robotul zeci de minute pînă să dai de o persoană reală. Acum există linie directă spre umanoizi. Am aflat asta ieri, cînd am sunat să întreb de ce nu îmi mai vin facturile acasă. Mi-am schimbat domiciulul de cîteva luni şi încă nu am primit nici o factură Orange la noua locaţie.
Sun aşadar la 411. Mă întîmpină robotul, mă plimbă prin tot felul de informaţii inutile, dar nicicum nu mă lăsa să intru în legătură cu operatorul uman. Îmi dă însă un preţios indiciu: „Dacă vreţi să intraţi în legătură cu unul dintre operatorii noştri, puteţi suna la 401, apel taxabil.” Ok, îmi zic, mai bine sun direct la 401, n-are sens să stau zece minute pe 411 pînă să dau de un operator. Mi-am zis că e mai operativ aşa. Am aflat însă că e şi mult mai costisitor: dacă pe 411 totul e moca, pe 401 minutul de convorbire e 0,55 euro pe minut (cam cît cred că e acum minutul pentru numerele cu 89 în faţă).
În plus, n-am dat din prima peste operatorul uman, tot cu robotul mi-am început conversaţia (recunosc, încă nu ştiu dacă o să mă taxeze şi pentru cît m-am întreţinut cu robotul, asta o să aflu abia la următoarea factură). Şi tot efortul ăsta l-am făcut pentru că idioţii mi-au notat greşit adresa, au încurcat literele de la bloc: în loc de F7, ei au trecut S7.
O singură chestie mă bucură în toată povestea asta: dacă au ajuns să taxeze cu o sumă indecentă serviciul clienţi, înseamnă că au fost loviţi urît de criză. Mă rog, şi faptul că a luat Steaua bătaie de la Fenerbahce.