Aurul de la Roșia Montană provine de la vechi case de amanet dacice

Arheologii români au descoperit că zăcămintele de aur de la Roșia Montană reprezintă, de fapt, marfa nevândută de pe rafturilor unor case de amanet din antichitate. Vechile stabilimente dacice au fost îngropate de vreme, iar acum casele de amanet se găsesc la zeci de metri sub pământ.

“Pentru noi, resursele alea de aur au valoare istorică. Este vorba de bijuteriile pe care femeile dace le-au amanetat. Nu mi se pare corect să lăsăm o companie străină să plece din țară cu niște vestigii străvechi,” a declarat arheologul Toni Piteștel.

Potrivit experților, sub Roșia Montană se află sute de tone de cercei, inele și lănțișoare de pus la gât de pe vremea lui Decebal. Aurul are nu numai o valoare istorică, ci și una sentimentală, pentru urmașii familiilor de daci care l-au amanetat. Din această cauză, intențiile companiei Roșia Montană Gold Corporation nu sunt privite cu ochi buni.

“Canadienii ăia vor să ne distrugă tezaurul și nu mi se pare corect. Gândiți-vă că e vorba de bijuterii extrem de rare, pe care vechii tarabostes daci le purtau pe câmpul de luptă ca să moară de ciudă toți dușmanii.”

Epoca din care provin bijuteriile este însă anterioară creștinării populației din Dacia. De aceea, în subsolul Roșiei Montane nu se găsesc deloc cruciulițe de aur, acestea fiind aduse pe teritoriul țării noastre abia peste câteva secole, de Sfântul Andrei. Dealtfel, atunci avea să devină foarte la modă, printre cocalarii daco-romani, cruciulița Sfântului Andrei.