Cerşetorii români renunţă la retail

Deşi au adunat profituri imense din cerşitul la colţ de stradă, tot mai mulţi milogi români renunţă la cerşitul cu amănuntul. Ei preferă să se axeze pe marii clienţi, pe corporaţiile multinaţionale.

În loc să ia câte o mie de lei vechi de la fiecare trecător care nu se uită la ei cu scârbă, cerşetorii încasează sume considerabile de la unul sau doi clienţi industriali. Partea bună e că banii sunt viraţi direct în contul milogilor, prin transfer bancar. Astfel, ei evită riscul de fi jefuiţi noaptea, în timp ce dorm înveliţi cu un maidanez şi două ziare, în dreptul gurii de metrou de la Izvor.

Cerşetorii sunt mulţumiţi şi că nu mai e nevoie să-şi repete povestea – de cele mai multe ori tristă – de fiecare dată când întind mâna ca să primească bani. Companiile ştiu ce necazuri are cerşetorul de la bun început, încă de la semnarea contractului.

Această tendinţă are însă şi consecinţe nedorite. Mulţi bucureşteni spun că marile corporaţii provoacă dispariţia micilor cerşetori de la colţ de stradă. Ion Popovici, administrator de bloc din Dristor, îşi aminteşte cu nostalgie de cerşetorii de cartier, cărora le dădea câte două mii de lei duminica, în drum spre piaţă.

“Acum, şi cerşetorii şi piaţa au dispărut. Avem Carrefour şi Cora, avem o grămadă de companii multinaţionale, dar ducem dorul micilor afaceri de altădată. Au dispărut şi băcănia de la colţ, şi cerşetorul de a uşa ei, care-ţi cerea o felie de parizer când ieşeai de acolo cu sacoşa plină.” 

Guvernul va lua, se pare, o serie de măsuri pentru protejarea cerşetorilor de la colţ de stradă. Mai exact, Emil Boc vrea să dea o ordonanţă potrivit căreia bisericile trebuie să se închidă duminica, pentru că sunt un fel de hipermarket pentru cerşetori.