Tot mai mulţi castori renunţă la baraje şi construiesc biserici, că e mai profitabil

Într-o evoluţie surprinzătoare care dă peste cap teoriile ecologiei clasice, tot mai mulţi castori aleg să abandoneze construcţia de baraje pentru o carieră mai bănoasă: ridicarea de biserici din buşteni.

„Am lucrat 10 ani la baraje şi n-am pus deoparte un chior, deşi echilibram ecosistemul şi reduceam riscul de inundaţii. Acum, din două nunţi şi un botez pe săptămână, plătesc rata la Logan şi îmi ţin şi copiii în facultate. Majoritatea babelor din sat nici nu observă că-s un rozător de 15 kg şi nu un bărbos obişnuit de 100 kg, iar alea care observă n-au nicio problemă cu asta”, spune părintele Ronţăilă, un castor din comuna gorjeană Sfârceni.

În urmă cu circa doi ani, Ronţăilă a aranjat câteva trunchiuri de mesteacăn în formă de cruce şi a obţinut primele donaţii, iar acum păstoreşte – sau căstoreşte, cum îi place să glumească – o parohie cu peste 700 de enoriaşi.

Biserica Ortodoxă a emis un comunicat prin care salută iniţiativa castorilor, dar le aminteşte că trebuie să aibă o minimă pregătire teologică. „Nu e suficient să ai coada lată şi să ştii să chemi ploaia. E nevoie măcar de o diplomă de la seminar”, a precizat Preafericitul Daniel, el însuşi un castor convertit la teologie.