copiii-fara-stapanNumărul copiilor fără stăpân a crescut îngrijorător în ultimul an. Străinii care ajung în Bucureşti se plâng de numărul tot mai mare de copiii fără stăpân, care îi agresează pe stradă cerându-le bani.

Primăria spune că nu are ce face, deoarece nu există destule adăposturi. În plus, este foarte greu să prinzi copiii şi să-i aduci într-un adăpost, pentru că fug ca nişte draci şi se ascund pe sub maşini.

După ce ajung în adăposturi, copiii fără stăpân sunt de obicei luaţi acasă de câte o babă mai miloasă, care le dă drumul la loc prin faţa blocului. La fel fac şi pedofilii, care iau câte un copil spunând că e al lor, dar după ce îl ţin la ei o noapte-două îl dau afară.

Pentru a scăpa de copiii fără stăpân, edilii au decis sterilizarea lor. Aceasta formulă este şi pe placul organizaţiilor pentru protecţia copilului, care se tem de metode mai drastice. Unicef a făcut numeroase presiuni asupra primarului Oprescu să nu permită eutanasierea copiilor fără stăpân, întrucât acest lucru este o crimă, chiar dacă nu pare.

Cele mai mari probleme le au însă bucureştenii cu copii. Ei se plâng că, atunci când ies să îi plimbe pe cei mici prin parc, copiii fără stăpân se dau la ei şi se apropie periculos de mult, la prima vedere încercând să se joace. Iată ce declară tatăl unei fetiţe frumoase foc, de numai 8 anişori:

“Domnule, eu nu zic să-i omoare pe ăştia fără stăpân, dar în utlimul timp au devenit foarte periculoşi. Să nu uităm că ei n-au mamă, n-au tată.  Când o scot pe fie-mea asta mică la plimbare, se dau la ea de parcă cine ştie ce le-a făcut. Dacă vreunul încearcă s-o lase borţoasă, îi dau un şut în cur de nu se vede.”

Nea Costel, drojdier:

“Până şi eu mă trezesc pe 26 mai ca să merg la vot! N-ai nicio scuză dacă stai acasă!”

Scris de Dan | Tuesday, 15.03.2011 16:16 Monden

National Cinematografic