Bătrâna de la Nana, nemulţumită de bătaie: “Îi tot ziceam, au!, Viorele, dă cu picioru’, Viorele!”

Recenta agresiune din comuna de adopţie a celui dintâi agricultor al ţării a lăsat nu doar echimoze şi escoriaţii la nivelul suprafeţei victimei, ci şi un profund sentiment de frustrare. Gherghina Ciulei, bătrâna bruscată, îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul simplist şi complet lipsit de fantezie în care a fost realizată agresiunea: “Nu m-a bătut cum trebuia să mă bată, aia e! Că dacă mă bătea ca lumea, îi ziceam şi bogdaproste. Nu spuneam la nimeni, o-nghiţeamşi pe-asta ca pe restu’ de-a lungul vieţii – cu bucurie şi mândria că a dat în mine, nu în alta”.

Relatând incidentul, doamna Gherghina se plânge că agresorul doar a amăgit-o cu perspectiva unei bătăi aspre, sănătoase, cu călcări în picioare şi multiple fracturi, ca în tinereţe. În realitate, pasiunea promisă de primele gesturi violente s-a stins rapid, lăsând-o complet nesatisfăcută. „A venit peste mine, exact cum îl făcuse mă-sa, adică bou grămadă. Când l-am văzut aşa mare, m-am bucurat, am zis că-mi pune şi el mâna la gură, că măia de cap şi mă dă un pic de bordură sau măcar de-un copac, ceva, cum se face. Da’ dacă doar m-a tăvălit oleacă pe jos şi pe-ormă s-a oprit, eu l-am întrebat – ce faci, Viorele, nu mă nenoroceşti?!”.

Bătrânei îi este acum ruşine să mai dea ochii cu lumea, fiind convinsă că a făcut satul de râs. Vecinii o acuzăde atitudine antiromânească, reproşându-i că doar s-a lăsat un pic îmbrâncită, în loc să profite de o bătaie soră cu moartea, cum îi şade bine oricărui gospodar. Drept urmare, doamna Gherghina intenţionează să-l dea în judecată pe agresor, cerându-i daune morale, dar în primul rând câteva zile bune de spitalizare, eventual chiar la reanimare.