biserica_sf_nicolaeÎn vara anului 1615 s-au încăierat popa Constantin şi popa Stan de la biserica Sfântul Nicolae din Braşov. Popa Stan îl acuza pe popa Constantin că ar fi împărtăşit-o pe o tânără pe sub patrafir mai mult decât ar fi fost nevoie , după câteva audieri, Senatul Braşovului l-a declarat nevinovat pe popa Constantin, lui popa Stan i s-a interzis să mai slujească în biserică vreme de jumătate de an, iar tânăra a fost declarată curvă şi alungată din oraş.

Cum nu s-au prea văzut popi potoliţi, nici popa Stan nu a stat locului: a dat o fugă la Alba Iulia la vlădica Teoctist şi l-a convins să vină la Braşov să-l afurisească pe popa Constantin. Vlădica n-a stat mult pe gânduri şi i-a luat cheile bisericii lui popa Constantin. Însă senatorii saşi ai Braşovului au fost scoşi din sărite de venirea episcopului ortodox la ei în oraş şi au luat ei cheile bisericii. În momentul ăsta toţi românii braşoveni au început să zbiere: „Vai de sufletele voastre! Să daţi voi biserica Şcheilor în mâinile saşilor! Lotrilor şi păgânilor!” (cronicarul sas a consemnat în limba română aceste zbierete). Lucrurile s-au potolit când popa Constantin şi-a primit cheile înapoi.

A doua zi popa Stan a adus-o în oraş pe târfa alungată ca să fie rejudecat cazul de vlădica Teoctist. Însă la nemţi judecata e judecată – dacă bagaboanta fusese alungată, nu mai avea ce să caute în oraş. Aşa că au băgat-o la închisoare, laolaltă cu popa Stan în calitate de complice. Până la urmă afacerea s-a încheiat cu reconfirmarea lui popa Constantin la biserica Sfântul Nicolae.

În cronica lui popa Vasile (frate cu popa Constantin) episodul e consemnat în câteva rânduri: popa Stan a început scandalul, a ajuns preot într-un sat din Făgăraş şi fiu-său a murit într-un incendiu.
Scris de george | Tuesday, 04.02.2014 12:05 TNR Cultural