Alexandre_Cabanel_-_EchoÎn antichitate, modelingul era, ca și acum, plin de joburi degradante. Tânăra din imagine, o nimfă pe nume Echo, a fost pusă să slăbească 12 kg pentru a putea poza în Strigătul lui Edvard Munch pentru o revistă BDSM. Fotograful i-a spus de atâtea ori că nu exprimă suficientă suferință, încât biata fată începuse, așa cum se poate observa, să se ia singură la palme și să se tragă de urechi.

Așa cum spune legenda, Echo era blestemată să repete, în ecou, ce se spunea în jurul ei. Ea avea o capacitate fenomenală de a răspândi bârfele: chiar și după ce dădea log out de pe facebook, acestea continuau să se perpetueze. Fapt pentru care colegele ei, invidioase, au exclus-o din grupul lor. Echo mai era nefericită și din cauza unui alt aspect: tipii nu îndrăzneau s-o invite la un cico, fiindcă se trezeau că ies la iveală dezacorduri și cratime puse aiurea.

Ca și alte fete, Echo a visat să intre în industria muzicală. O vreme, s-a mulțumit cu postul de sirenă pe salvare, apoi a dat lovitura cântând, în formația lui Bănică Jr., în locul lui Virgil Ianțu binecunoscutul „șubidubab”.

Fiind o nimfă zdravănă și sănătoasă de la munte, Echo i-a atras atenția zeului showbiz-ului antic, Pan (pe numele lui întreg Pan Rumburak). Totul era minunat până când aceasta deschidea gura, iar asta se întâmpla la orgasm. Americanii nu vor să recunoască în ruptul capului că semnalele pe care le-a detectat SETI nu provin din spațiul extraterestru, ci din trecut.

Cel mai gălăgios dintre zei, marele șef Zeus Fulgerătorul, a luat-o ca pe un afront personal și i-a pus în vedere lui Pan să remedieze situația. Amărât, acesta i-a plătit bani grei lui Dan Puric s-o învețe pe Echo pantomima. L-a concediat însă imediat după ce s-a prins că artistul i-a înlocuit în bibliotecă Sofistul lui Platon cu Omul frumos.

După cum se știe din legendă, Echo s-a îndrăgostit fără speranță de Narcis, fiindcă își închipuia că „metrosexual” înseamnă ceva viril. Rănită din dragoste, nimfa și-a petrecut următorii ani din viață în munți. A avut însă parte de acțiune chiar și la vârsta maturității: despre ea circula vorba „la față muzeu, la spate câte un zeu” (sau „derbedeu”, după noroc).

Autorul tabloului din imagine (expus în 1887), Alexandre Cabanel, a fost un pictor academist cu foarte mulți elevi și discipoli. Lucrarea fiind obligatoriu de studiat, aceștia își făceau bucuroși mâna cu ea.
Scris de stefan | Friday, 07.03.2014 11:39 TNR Cultural