expozitia-internationala-de-la-parisPaşoptiştii au aruncat la groapa de gunoi a istoriei alfabetul chirilic, au adus matematicile în şcolile româneşti şi au împodobit limba română cu o sumedenie de franţuzisme. Însă revoluţia de la 1848 nu s-a oprit doar aici. Mihail Kogălniceanu, revoluţionar pur şi dur, a mers chiar şi mai departe şi a încercat să revoluţioneze şi bucătăria românească. Încă din 1841, anticipând răsturnările sociale ce urmau să vină, Kogălniceanu a publicat o carte de bucate în care promova modelul bucătăriei franceze. Autorul declara plin de sine în introducerea operei că are de gând să „facă o revoluţie straşnică în toată Moldova, întru chipul de a face frigănele şi găluşte”.

Din păcate, revoluţia din bucătărie nu a avut loc după planul revoluţionarilor. La Expoziţia Universală de la Paris din 1900 au fost prezentate cele mai importante descoperiri ale secolului încheiat: motorul Diesel, cinematograful cu sonor, primul magnetofon din lume şi multe alte forme de vrăjitorii ştiinţifice. Standul României s-a făcut remarcat cu mititei la grătar, iar pentru aceasta a fost expediat la Paris însuşi nea' Radu de pe strada Covaci, inventatorul mititeilor, alături de un lăutar celebru al epocii, Cristache Ciolac.
Scris de george | Tuesday, 27.05.2014 09:42 TNR Cultural