Infama istorie a romantismului (XI): Puşkin, poetul afro

Având un străbunic african, Puşkin a fost un poet de un calibru impresionant. Acest lucru nu i-a fost de mare folos în duel, el fiind omorât de un francez nu la fel de dotat, dar care se mişca mai bine.

Versurile-bombă
Aleksandr Sergheevici Puşkin s-a născut în 1799 şi a fost un rebel toată viaţa. El purta de-al naibii tunsoarea afro şi compunea versuri diversioniste care subminau autoritatea politică.

Autoritatea politică n-a întârziat să-şi spună părerea şi l-a deportat.

Chişinău, non amour (1820-1824)
Aleksandr a avut de ales între Siberia şi alte zone. Cum pe atunci Stalin încă nu înfiinţase gulagul, lui Puşkin i-a fost teamă să nu se plictisească, aşa că a preferat Chişinăul, fiind atras de frumuseţea moldovencelor. Acestea, la rândul lor, auziseră că Puşkin este un poet romantic. Ele au fost dezamăgite să afle că „romantic” în cazul ăsta nu însemna „galant”, că se referea la lirică şi nu la maniere. 

Poetul a stat la Chişinău câţiva ani. El n-a regretat nicio clipă, cu toate că gurile rele interpretează tendenţios rândurile scrise de acesta: „Blestemată urbe Chişinău/ Limba obosi-va să te certe.” sau „Adio, Chişinău soios.” Cu toţii ştim că adevărul poetic e diferit de cel real. În replică la interpretările calomnioase, patrioţii basarabeni au compus melodia „Puşkin să ne judece??!”

Nataşa cea cu vino-ncoa’
Aleksandr s-a căsătorit în 1831 cu Natalia Goncearova, o tipă la care se bucura toată lumea, inclusiv ţarul. Chiar dacă poetul a avut patru copii cu aceasta, fiindcă nu ştia sigur dacă sunt ai lui, îi plăcea să i se spună „părintele literaturii ruse moderne”.

Nataşa, naivă, a fost îmbârligată de aventurierul francezul d’Anthès, acesta vrăjind-o că e chiar Edmond Dantès, adică contele de Monte-Cristo. El i-a spus că dacă e cuminte îi arată comoara lui ascunsă şi că, dacă tot nu e convinsă, îi face cunoştinţă cu nişte piraţi adevăraţi. Natalia avea ocazia să experimenteze pe propria-i piele adevăratul romantism.

Duelul (1837) – în regia destinului
Cum de la o vreme nevastă-sa nu prea îi mai citea versurile, Puşkin s-a prins care-i treaba şi l-a provocat la duel pe d’Anthès.

În timpul duelului, poetul a aşteptat să-i vină o rimă criminală, dar aceasta a întârziat. Glonţul francezului a fost mai dibace.

Marele poet a murit la 29 ianuarie, dar noul calendar i-a mai dat de trăit câteva zile, până la 10 februarie.

Puşkin a scris în limba lui
Opera lui Puşkin este scrisă în limba rusă. Ca atare, când spui „Puşkin”, adaugi mai degrabă „respect” decât „ce mişto”. Fiind un poet sărac, nu i-au ajuns niciodată cuvintele, aşa că a tot inventat unele noi. De aceea, se poate spune că limba rusă chiar e limba lui. 

Opera lui Puşkin a fost adaptată în cea mai mare parte pentru operă: Ruslan şi Ludmila, Evgheni Oneghin, Boris Godunov etc. Aşa poate să înţeleagă şi restul lumii câte ceva din ce-a vrut să spună marele poet.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp, ca să-ți încânți prietenii cu postările noastre și acolo.

Scris de Stefan
11 septembrie 2011 10:59

Comentarii 0 comentarii

Alte articole

Vezi mai mult