Infama istorie a romantismului (XVI): Byron, poetul şchiop

Byron şontâcăia de un picior, dar contemporanii susţineau că e un poet mare şi în niciun caz unul de-o şchioapă. Astfel că el a avut parte de femei cu piciorul fin. De preferinţă, nu mai mari de 12 ani, vârstă la care picioarele încep să se îngroaşe.

După cum bine ştim, poeta româncă Elena Farago, impresionată de virilitatea britanicului, i-a scris acestuia arhicunoscutele versuri: „Eu am numai trei picioare/ Şi de-abia dansez hip-hop,/ Îmi plac tare mult copiii/ Şi mă cheamă „Gică şchiop”.

George Gordon Byron (1788–1824) a fost un romantic lord. El petrecea foarte mult timp în Camera Lorzilor, fapt care i-a cam dat peste cap orientarea, lui începându-i să-i placă mai mult băieţii. Când i se reproşa asta, ridica din umeri: „Oricum ştim cu toţii că politicienii sunt nişte curve.” În replică, ceilalţi lorzi îl numeau cu dispreţ „byron local”. 

Amintiri din copile
Încă de la o vârstă fragedă, George a ştiut că un romantic adevărat trebuie să-şi iubească familia. Fiindcă maică-sa era o ţoapă grasă şi beţivă, el şi-a îndreptat afecţiunea spre sora sa vitregă, Augusta Leigh. Când termina cu aceasta, făcea una în trei cu verişoarele sale Mary Duff şi Margaret Parker.

Romanţă pentru bigudiu
Byron era considerat un bărbat frumos. Acest fapt îl scotea din sărite (ceea ce este, evident, o metaforă) şi l-a determinat să-şi pună părul pe moaţe în fiecare seară. Îşi imagina că a intrat într-o buclă a timpului şi chiar devenise fan Şuviţa-de-vie.

La paşă vine un poet, uşor cam gay şi prea cochet
Byron avea o înclinaţie spre Orient. Toţi şoferii de tir turci îi cunoşteau această înclinaţie, la toate gradele. În călătoriile sale prin Balcani, l-a cunoscut pe Ali Paşa (1740-1822), un conducător otoman.

Ali i-a cerut un autograf pe blugii cei noi. Byron a refuzat, zicând că nu-şi strică pana pe imitaţii, fiindcă pe etichetă scria „A-Lee”. Ali Paşa l-a izgonit pe Byron, sub pretextul că acesta i-a cam turtit fesul.

Grecia, all sex inclusive
Dezamăgit de turci, Byron s-a dus la Atena. Aici a avut un şoc: nu era vorba de o zeiţă, cum citise el în cărţi, ci de ditamai oraşul. El a fost nevoit să se consoleze cu Nicolò Giraud, un tânăr de 15 ani. Acesta s-a plâns la sfârşit că a avut un sejur de c… şi că amintirea lui încă îl mai ustură.  

În 1810, Byron se îndrăgosteşte de grecoaica Theresa Makri, de 12 ani. Ei i-a dedicat poemul Fecioara din Atena, în speranţa că ea, la rândul ei, îi va dedica fecioria.

Byron a murit la 36 de ani, de febră, în Grecia. Până la final, el a tot susţinut că, de fapt, era vorba de febra creaţiei.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp, ca să-ți încânți prietenii cu postările noastre și acolo.

Scris de Stefan
28 noiembrie 2011 13:59

Comentarii 0 comentarii

Alte articole

Vezi mai mult