Infama istorie a romantismului (XXI): Goya, un pictor de groază

Goya este cunoscut pentru fraza “Somnul raţiunii naşte monştri”. Pictorul a rostit-o când unul dintre modelele feminine i-a apărut la uşă cu burta la gură, făcându-i un scandal monstru că nu vrea să-şi recunoască opera.

Cum se întâmplă deseori în istorie, fraza a fost înţeleasă aiurea. Astfel, cei câţiva filozofi mai întregi la minte s-au dus repede la culcare, în speranţa că, dacă le iese de-un Shrek sau măcar de-o Godzilla, le mai creşte şi lor audienţa. Mai târziu, care a fost prins cu vreun monstru în sistem s-a apărat spunând că şi monştrii au raţiunea lor de a fi. 

Cu pensula prin curte
Francisco José de Goya y Lucientes (1746 – 1828) a fost un pictor de curte. „Şi ce dacă, obişnuia să spună, revoltat. Nu înseamnă că trebuie să pictez toate gâştele şi toţi boii!” În consecinţă, stătea lângă gard şi pândea puicuţele mai fragede din vecini. Naive, acestea îşi închipuiau că Francisco este într-adevăr un artist romantic, aşa cum scrie în manuale. Pictorul le vrăjea cu tonurile lui delicate, dar multe fete se plângeau că uneori le cam ridica la ele.

Fetele care nu-şi permiteau un webcam se lăsau pictate
În Spania de pe vremea lui Goya, după cum o demonstrează tablourile acestuia, toată lumea era urâtă. Până şi fetele, dovadă fiind La maja desnuda (1800), în care, cum zice şi titlul, e vorba de un nud.

Cel care a achiziţionat tabloul i-a cerut lui Goya să pună o ţoală pe domnişoara, că i se sperie invitaţii. Adică membrii Inchiziţiei, care văzuseră destule la viaţa lor. Aşa a apărut varianta a doua, La maja vestida (1803).

Tânăra (la acea vreme) Querida a denunţat imediat falsul, dându-l în judecată pe artist pentru prejudiciu adus imaginii.

Regele şi regina credeau că au venit la operaţie estetică…
Dar cei mai urâţi erau chiar regele şi regina, regina fiind chiar mai urâtă decât regele. În tabloul care îi arată în mărime naturală, Goya însuşi stă în spatele familiei regale – o măsură de siguranţă, ca nu cumva să se sperie pensula de feţele majestăţilor lor. Se pare că, la un moment dat, în timp ce făcea schiţa, artistul ar fi exclamat: „Dacă şi ăştia se numesc regi, atunci eu sunt Neagoya Basarab!”

Nebuni de pictat
Lui Goya îi plăcea să surprindă nebuni în activităţile lor specifice. Aceştia nu se supărau când îi zugrăvea aşa cum i-a făcut mama lor, ei oricum crezându-se Napoleon, care pe atunci era mai tânăr şi parcă mai înalt. Fratele lui Bonaparte, Joseph I, instalat la tronul Spaniei în 1808, a negat orice legătură de rudenie cu aceştia.

La masă cu Goya
Dezgustat de cât de urâtă e lumea bună, la bătrâneţe, Goya s-a retras într-o casă la ţară. Pe un perete din bucătăria de aici, l-a pictat pe Saturn devorându-şi copiii. Legenda spune că Saturn şi-ar fi înfulecat propriii copii fiindcă bastarzii îi furaseră inelele. Dar Goya a pictat tabloul ca să-i taie pofta de mâncare nevesti-sii, care se cam îndopa pe seama lui.