SPP-ul din 1939, pe plajă şi sub apă

În vara anului 1939 premierul Armand Călinescu era singur la Bucureşti şi pentru că îi era cald, s-a gândit să se ducă după nevastă-sa, la Mamaia. Pe vremea aia, trenul ajungea de la Bucureşti la Constanţa în două ore şi jumătate, probabil din cauza locomotivelor cu aburi.

Cert e că înaintea premierului, la sediul Poliţiei de Siguranţă din Constanţa a ajuns o telegramă fulger de la secretarul de stat Eugen Titeanu. Documentul ultra-secret şi ultra-urgent avea următorul conţinut: „Veţi delega la Mamaia pe cei mai buni agenţi ai Dvs. Îi veţi îmbrăca cu eleganţă şi în costumele celorlalţi vizitatori ai plajei. Agenţii vor sta în jurul d-lui ministru, la 5-8 metri, iar când dl ministru va intra în mare, vor sări şi agenţii după dânsul şi înotând în ronduri în jurul Excelenţei Sale, vor inspecta şi sub apă, ca să nu se apropie un înotător anonim”.

Deşi lui Armand Călinescu i se spunea „Dictachiorul”, acesta i-a văzut totuşi pe tinerii voinici care înotau ca delfinii pe lângă el ori de câte ori intra în mare. La beţia de seară de la terasă a chemat la el pe unul din băieţii care îşi făceau de lucru prin boscheţi şi a aflat de conţinutul ordinului ultrasecret. Iritat, a mârâit printre dinţi „Recunosc stilul lui Titeanu…”, iar comesenii, deja bine drojdiţi au început să arunce cu pâine în vigilentul secretar de stat.